Etapele realizarii unei icoane

Pentru pictarea unei icoane avem nevoie de un blat de lemn preparat special pentru pictura cu grund din praf de creta si clei de oase, care se poate prepara acasa sau cumpara gata preparat din comert. La aceasta tehnica folosesc doar culori tempera obtinute din pigmenti puri amestecati cu emulsie (galbenus de ou cu otet).

 

Se aplica desenul care trebuie sa fie copiat cu exactitate dupa un model de icoana veche, sa corespunda canoanelor bisericesti.

 

Dupa desenarea schitei se realizeaza trasarea si pictarea marginilor icoanei, apoi se aplica bolusul (argila armeneasca) pentru lipirea foitei de aur, unde folosim foita de aur veritabil, nu shlakmetal (imitatie de foita de aur). Se dau cateva straturi respectand tehnica din "Ernimia picturii bizantine", pana se acopera grundul pe portiunile unde dorim sa aplicam foita.

Se continua cu aplicarea foitei de aur peste locurile acoperite de bolus, dupa ce in prealabil am lasat bolusul sa se usuce, dar nu mai mult de 20 30 minute.

Dupa terminarea lipirii foitei de aur urmeaza schlivisirea (lustruirea aurului) care se realizeaza cu instrumente special facute din piatra de agat. Rezultatul final al lustruirii aurului este efectul de oglinda (sa te vezi prin el), efect care nu se poate realiza cu imitatie de foita de aur.

Urmatoarea etapa este de desenare a modelului care dorim sa il aplicam pe foita de aur, litere sau model ornamental, incercand sa respectam pe cat se poate posibil modelul dupa originalul icoanei.

Desenul pe foita se transfera cu ajutorul calcului si al unui instrument care sa permita lasarea unei urme si nu zgarierea foitei, de exemplu un pix care nu scrie.

Dupa aplicarea desenului pe foita se trece la aplicarea modelului care se poate realiza cu aceleasi instrumente ca la desen , dar prin punctarea acesteia.

Odata cu terminarea lucrului la foita de aur continuam cu pictarea in sine a icoanei care se realizeaza cu pictarea fondului icoanei, etapele fiind pictarea lucrurilor aflate in spate si continuand cu cele mai apropiate, iar la urma realizarea chipurilor. La aceasta icoana neavand mai multe personaje decat un singur fond si Chipul Mantuitorului o sa incepem cu fondul apoi etapele pictarii chipului.

Continuam cu aplicarea proplasmei (prima culoare) pentru chipul si parul sfantului. Proplasma se aplica in mai multe straturi pana se realizeaza acoperirea in totalitate a grundului.

Urmeaza redesenarea detaliilor (ochi, nas, urechi, barba etc) apoi schitarea lor cu o culoare mai inchisa foarte diluata cu emulsie.

Continuam cu pictarea semicarnatiei (glicasmo).

Dupa pictarea semicarnatiei (glicasmo) care se realizeaza prin firuiala, adica cu varful pensulei, se trece la aplicarea carnatiei (sacrum) tot cu ajutorul aceleiasi tehnici ca si in cazul semicarnatiei.

Dupa cum se poate observa din modele in pictura bizantina (stilul cretan) culorile se pun de la inchis la deschis ultima etapa fiind aplicarea luminilor la care se foloseste doar alb de titan.

Daca am terminat cu pictarea carnatiei continuam cu punerea urmatoarei culori, rumeneala (kokino).

Apoi trecem la punerea umbrelor (doar in locurile cele mai intunecate) pentru redefinirea contururilor cu putin negru pentru a crea un contrast mai clar al definirii chipului.

Si in ultimul rand punem lumina (fos) pentru finalizarea icoanei.